Ziua 3 – De unde se naște controlul

Controlul nu este un defect de caracter.
El apare ca răspuns la nesiguranță.

Când corpul sau mintea percep un posibil pericol (emoțional, relațional, existențial), apare un impuls automat:

„Trebuie să fac ceva. Trebuie să țin lucrurile sub control.”

Astfel, controlul devine un mecanism de protecție, nu o alegere conștientă.

• Controlul se naște atunci când încrederea este slabă, iar frica este activă.

Surse frecvente ale nevoii de control:

1. Frica de pierdere

Exemplu:
– pierderea unei relații
– pierderea controlului asupra imaginii tale
– pierderea stabilității

• Controlezi ca să nu pierzi.

2. Frica de greșeală

Exemplu:
– verifici de mai multe ori
– amâni decizii
– te temi să delegi

• Controlezi ca să nu greșești.

3. Experiențe din trecut

Exemplu:
– ai crescut într-un mediu imprevizibil
– ai fost criticat(ă) frecvent
– ai învățat că „dacă nu ești atent(ă), ceva rău se întâmplă”

• Controlul a fost cândva necesar.

4. Lipsa încrederii

Exemplu:
– nu ai încredere în tine
– nu ai încredere în ceilalți
– nu ai încredere în viață

• Controlul devine substitut pentru încredere.

5. Nevoia de siguranță

Exemplu:
– planificare excesivă
– rigiditate
– rezistență la schimbare

• Controlul creează iluzia stabilității.

Controlul nu dispare prin forțare, ci prin siguranță.

Cu cât corpul se simte mai în siguranță,
cu atât nevoia de control scade.

Exercițiu practic – Ziua 3

• Conectarea cu sursa

Completează în jurnal:

„Când simt nevoia să controlez, cel mai des îmi este teamă de __________.”

Apoi întreabă-te:

• Este această frică actuală sau veche?
• Ce ar avea nevoie acum de la mine: control sau siguranță?

Întrebări de autoobservare:

• Ce pierdere încerc să evit prin control?
• Ce experiență din trecut se activează?
• Unde nu am suficientă încredere?

Controlul nu apare din răutate,
ci din frică nespusă.