Aleg ceea ce îmi hrănește corpul.
În fiecare zi fac alegeri alimentare.
Unele sunt conștiente. Altele se întâmplă din obișnuință, din grabă, din foame, din emoții sau pur și simplu pentru că anumite alimente sunt la îndemână.
Nu toate alegerile mele trebuie să fie perfecte.
Dar pot începe să fiu mai atent(ă) la ele.
Pot să mă opresc pentru câteva secunde și să mă întreb:
„Ce îi ofer corpului meu acum?”
Mâncarea nu înseamnă doar calorii, kilograme sau reguli.
Înseamnă energie.
Înseamnă nutrienți.
Înseamnă sațietate.
Înseamnă plăcere.
Înseamnă susținerea unui organism care lucrează pentru mine în fiecare moment.
Aleg ceea ce îmi hrănește corpul nu înseamnă că trebuie să renunț la toate alimentele care îmi plac. Nu înseamnă să trăiesc cu liste de alimente permise și interzise.
Înseamnă să învăț echilibrul.
Pot să aleg legume, fructe, proteine, grăsimi de calitate și apă.
Pot să aleg și o prăjitură.
Pot să mă bucur de o masă în oraș.
Pot să mănânc ceva pentru simpla plăcere a gustului.
Important este să privesc imaginea de ansamblu și să nu transform o singură alegere într-o judecată despre mine.
O masă nu definește felul în care mă hrănesc.
O zi mai puțin echilibrată nu anulează toate celelalte alegeri bune.
Nu am nevoie să compensez, să mă pedepsesc sau să sar peste următoarea masă.
Pot pur și simplu să revin la ceea ce îmi face bine.
Și pot să îmi pun întrebări noi.
„Îmi este foame?”
„Îmi oferă această masă ceea ce are nevoie corpul meu?”
„Mă va sătura?”
„Îmi place ceea ce mănânc?”
„Cum mă simt după ce mănânc?”
Răspunsurile pot fi diferite de la o zi la alta.
Corpul meu nu are aceleași nevoi în fiecare moment. Somnul, stresul, activitatea fizică, ritmul zilei și starea emoțională pot influența foamea, energia și alegerile alimentare.
De aceea, nutriția este un proces de învățare.
Nu trebuie să știu totul.
Nu trebuie să fac totul perfect.
Pot observa.
Pot învăța.
Pot ajusta.
Pot alege din nou.
Alegerea conștientă nu este restricție.
Este grijă.
Este felul în care încep să privesc farfuria nu ca pe un loc al regulilor și al vinovăției, ci ca pe o oportunitate de a-mi susține corpul.
Nu trebuie să schimb totul astăzi.
Pot începe cu următoarea masă.
Să aleg mai atent.
Să mănânc mai prezent.
Să ascult mai mult.
Să îmi respect corpul.
Pentru că felul în care mă hrănesc nu este doar despre ceea ce pun în farfurie.
Este și despre felul în care aleg să am grijă de mine.
