Apreciez ceea ce emoțiile mele încearcă să îmi spună.
De multe ori ne dorim să simțim doar emoții plăcute. Să fim liniștiți, bucuroși, încrezători și împăcați cu noi înșine.
Atunci când apare tristețea, ne grăbim să o alungăm. Când apare furia, încercăm să o ascundem. Când simțim frică, ne putem judeca pentru că nu suntem suficient de curajoși.
Dar dacă, în loc să resping emoțiile, aș încerca să le ascult?
Emoțiile fac parte din experiența mea de viață. Ele îmi pot oferi informații despre ceea ce trăiesc, despre nevoile mele, despre relațiile mele și despre lucrurile care contează pentru mine.
Furia poate să îmi arate că o limită a fost depășită.
Tristețea poate să îmi arate că am pierdut ceva important sau că am nevoie de apropiere și sprijin.
Frica poate să îmi arate că mă simt în nesiguranță.
Bucuria îmi poate arăta ce îmi aduce plăcere și împlinire.
Recunoștința mă poate ajuta să observ ceea ce am și uneori trec cu vederea.
Nu există emoții care să mă facă un om mai bun sau mai puțin bun. Există emoții pe care le simt și alegeri pe care le pot face în legătură cu ele.
Nu toate sunt ușor de înțeles. Uneori simt mai multe lucruri deodată. Alteori reacționez înainte să îmi dau seama ce m-a afectat.
De aceea, pot să învăț să mă opresc și să mă întreb:
„Ce simt acum?”
„Ce s-a întâmplat înainte să apară această emoție?”
„Ce nevoie a mea ar putea fi neîmplinită?”
„Ce pot învăța despre mine din această experiență?”
A aprecia emoțiile nu înseamnă să îmi placă tot ceea ce simt sau să acționez după fiecare impuls.
Înseamnă să accept că ele există și să le ofer atenție, fără să mă judec pentru ceea ce simt.
Pot să simt furie fără să rănesc.
Pot să simt frică și totuși să fac un pas înainte.
Pot să fiu tristă fără să mă consider slab(ă).
Pot să mă bucur fără să aștept să se întâmple ceva extraordinar.
Și pot să recunosc că uneori am nevoie de timp, de liniște sau de sprijin pentru a înțelege ce se întâmplă în interiorul meu.
Cu cât învăț să îmi ascult emoțiile, cu atât pot deveni mai conștientă de nevoile mele și de felul în care aleg să răspund situațiilor din viață.
Nu trebuie să mă lupt cu fiecare emoție.
Uneori am nevoie să o înțeleg. Alteori să îi ofer timp. Și uneori să cer ajutor.
Astăzi aleg să îmi apreciez emoțiile ca pe niște mesaje care mă ajută să mă cunosc mai bine. Nu trebuie să le las să decidă în locul meu, dar nici să le ignor.
